Conacul celebrului scriitor unionist se află la 40 de kilometri de Galați, în comuna care acum îi poarta numele. Clădirea a fost transformată după 1945 în sediu CAP, după care, în 1968, a fost transformată în muzeu. În locuința fostului deputat, pârcălab şi diplomat pe lângă Curţile europene, aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care au făcut posibilă Unirea Principatelor, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza fiind oaspeți frecvenţi ai conacului. Reşedinţa de la Mînjina avea un teren de 16.422 metri pătraţi, construcţia veche în suprafaţă de 294 mp, precum şi anexe şi garduri. Suprafaţa casei, raportată la casele ţărăneşti existente la începutul secolului al XIX-lea, denotă că era cu adevărat o reşedinţă boierească. Conacul era construit în stilul unei locuinţe ţărăneşti din Moldova. În iulie 1914, regele Ferdinand a semnat decretul prin care conacul a primit numele de „Costache Negri”. Salvarea casei de la Mînjina a preocupat Preşedinţia Consiliului de Miniştri de atunci. S-a alocat suma de 500.000 lei către Prefectura judeţului Covurlui, pentru cumpărarea casei lui Costache Negri de la Mînjina. Dar totul s-a oprit odată cu apropierea războiului. Regimul comunist, instaurat la 6 martie 1945, nu a mai îngăduit recunoaşterea străduinţelor lui Negri, casa de la Mînjina devenind după colectivizare, ca multe alte conace, sediul C.A.P-ului din comună. De abia la 2 iunie 1968, cu ocazia aniversării a 120 de ani de la Revoluţia din 1848, imobilul a fost amenajat ca muzeu, deschizându-se Casa Memorială Costache Negri. În cele şapte săli ale conacului se regăsesc mobilier şi piese de artă decorativă, din renumite stiluri europene, ce erau la modă în saloanele boiereşti din perioadă. Sunt expuse şi bunuri culturale, cu valoare memorială, legate de personalităţi precum: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.
